În universul copiilor, fiecare gângurit și fiecare cuvânt constituie un pas către independență, către comunicarea cu lumea și îmbogățirea ei prin noi idei. În cel al părinților, reprezintă un amalgam de emoții și trăiri, gata să dea startul unei noi etape de formare. Ce trebuie însă avut în vedere la acest capitol? Faptul că orice micuț este unic, iar la fel este și ritmul lui în dezvoltarea limbajului.
Pentru a putea înțelege mai bine întregul proces și a oferi juniorilor tot sprijinul de care au nevoie, Novakid, platforma de engleză online, aduce în atenție o serie de informații valoroase. De la etapele ce urmează a fi parcurse, la metodele prin care vorbirea poate fi stimulată, toate sunt prezentate în acest articol, alături de câteva sfaturi practice.
Primele etape – între 0 și 4 ani
Din primele clipe, copiii surprind nespus prin determinarea lor, dovadă fiind gângurelile care acaparează scena între 0 și 3 luni. Pe măsură ce cresc, între 4 și 6 luni, emit sunete mai complexe, plâng diferit în funcție de nevoia avută (foame, somn sau altele asemenea) și încearcă să imite intonația din vocea părintelui. Între 7 și 12 luni, „mama” și „tata” încep să fie rostite, iar cei mici încearcă „converseze”.
La un an, de obicei, este spus cu claritate primul cuvânt. El poate fi „mama”, „tata” sau „bau”, cel din urmă fiind preluat din jocuri, întrucât e distractiv. La un an și jumătate, deja se formează un mini-vocabular, compus din 10-20 de cuvinte, care include nume, verbe și adjective. La doi ani, acesta se mărește cu 50-100 de termeni, fiind alcătuite niște propoziții scurte, precum „Vreau lapte”.
Între 2 și 3 ani este perioada descoperirilor, a frazelor „De ce?”, „Ce este asta?”, „Cum?”. Vocabularul ajunge acum la 200-300 de cuvinte, iar propozițiile sunt mai lungi. Între 3 și 4 ani, imaginația se îmbogățește, juniorii povestind, inventând și adresând întrebări complicate.
Evoluția copiilor între 4 și 8 ani
Este impresionant că între 4 și 5 ani pot fi spuse povești cu introducere, cuprins și încheiere. Și vocabularul cunoaște schimbări, incluzând noțiuni legate de timp („ieri” și „mâine”). Pronunția se ameliorează deopotrivă, însă e posibil ca „r”-ul și „s”-ul să aducă provocări în continuare.
Între 6 și 7 ani, discuțiile devin mai mature, iar micuții pot explica diferențele dintre două obiecte. La 8 ani, conversațiile se transformă în unele pline de sens și complexitate. Este vremea în care copiii reușesc să vorbească despre aproape orice, indiferent dacă subiectul îl constituie ce au făcut la școală sau preferințele pentru vacanța care va urma.
Identificarea semnelor de întârziere în dezvoltarea limbajului
Întrucât juniorii au propriul lor ritm, comparațiile cu ceilalți nu sunt relevante, mai ales dacă vizează categorii de vârstă diferite. Însă cum se poate ști dacă există sau nu o întârziere în dezvoltarea limbajului?
Răspunsul este simplu: prin urmărirea evoluției în anumiți parametri. Concret, se recomandă contactarea unui specialist dacă cel mic:
- Nu gângurește până la 7 luni;
- Nu spune niciun cuvânt până la 15 luni;
- Nu folosește propoziții scurte până la 2 ani;
- La 3 ani, nu răspunde la întrebări și le repetă în loc să le înțeleagă.
Sugestii pentru stimularea vorbirii
Merită subliniat faptul că exemplul părinților joacă un rol semnificativ în stimularea abilităților de vorbire. Ajută ca, încă din primele luni, să comunicați mult și clar cu noul membru al familiei. Utile sunt și jocurile ce implică sunete (de tipul „Cum fac animalele?”), sau cititul cărților de povești.
Învățarea unei limbi secundare în paralel cu cea maternă este la fel de eficientă în dezvoltarea limbajului. Motivul? Antrenează memoria, creativitatea și capacitatea de a înțelege mai ușor structura limbajului, chiar și în limba nativă. Este de dorit ca studiul să înceapă în primii ani de viață, deoarece creierul este ca un burete și poate absorbi noile informații foarte rapid. Urmăriți video-ul de mai jos și descoperiți mai multe avantaje ale acestei practici:
Novakid oferă cursuri de engleză începând cu vârsta de 4 ani, concentrându-se pe tehnici de predare atractive și interactive, din care jocurile și distracția sunt de nelipsit. Deși copiii nu știu încă să scrie sau să citească, ei reușesc să înțeleagă în totalitate profesorii, grație metodei de răspuns fizic total (TPR). Altfel spus, sunt utilizate gesturi, expresii faciale și diferite mișcări pentru asimilarea facilă a mesajului și asigurarea imersiunii în mediul lingvistic.
Puteți debloca potențialul micuțului dvs. programând aici, în manieră gratuită, prima lecție de probă la Novakid!
